Alexandru Giboi: Un serviciu de stiri profesional si impartial oferit de catre mass-media publica nationala din Romania este de importanta maxima

Directorul Agerpres, Alexandru Giboi, isi exprima ingrijorarea, intr-o scrisoare deschisa adresata luni ambasadelor, in legatura cu „viziunea Ministrului Culturii pentru viitorul SRTV, SRR si Agerpres”. „Da, acestea trebuie sa fie organizatii profesionale, nu politice. Dar ca acestea sa reprezinte ‘organisme profesioniste de comunicare ale statului roman’ in 2017 (nu 1984) inseamna transformarea lor, din organizatii media cu scopul exclusiv de informare publica profesionista, in birouri de presa de facto ale unei puteri politice”, atrage atentia Alexandru Giboi.

Scrisoarea deschisa adresata ambasadelor de directorul general al Agerpres:

Excelenta Voastra,
Doamna/Domnule Ambasador,

Intre democratie si autoritarism sunt doar cativa pasi, iar acestia sunt rapizi. Iar cand acesti pasi sunt parcursi in culise, la adapostul zgomotului provocat de alte scandaluri, rata de succes si ritmul schimbarii in rau pot fi uriase. In timpul celor mai mari proteste de la Revolutia Romana din 1989 pana in prezent, au aparut multe sloganuri. Unul dintre ele era „noaptea ca hotii”. Nu doresc sa comentez motivele acelor proteste, dar pare ca unii dintre politicienii romani nu mai au nevoie nici de negura noptii pentru acte impotriva democratiei. Ma voi concentra, in cele ce urmeaza, pe efectele pe termen lung asupra societatii romanesti: AGERPRES este doar inceputul institutional.

Mass-media romaneasca se confrunta cu multe dificultati. Criza financiara ce a lovit lumea acum aproape zece ani a lasat in urma multe probleme in toate aspectele activitatilor companiilor media. Concedierile pe masura ce lichiditatile au scazut, polarizarea politica, retelele de socializare care au inceput sa joace un rol din ce in ce mai mare – toate astea, precum si altele, au condus la diminuarea standardelor profesionale in media romaneasca. In acelasi timp, educatia de consum media la un nivel scazut a publicului devine din ce in ce mai evidenta, multi distribuind stiri false pe internet, nerealizand impactul actiunilor lor. Publicul se indreapta constant catre „stiri usoare”, facilitand aparitia manipularii.

In acest context, descris pe scurt, nevoia pentru un serviciu de stiri profesional si impartial oferit de catre mass-media publica nationala din Romania este de importanta maxima. Atata vreme cat statul finanteaza mass-media publica ar trebui sa faca asta ca parte a unei strategii de a aduce continut de calitate consumatorilor de media, cu mai putina consideratie pentru succese imediate de rating si mai multa consideratie pentru evolutia pozitiva pe termen lung, planificata, atat a mass-mediei, cat si a publicului.

Agentia Nationala de Presa AGERPRES are sediul in Casa Presei Libere, o cladire veche de stil comunist din acea epoca, construita cu scopul de a fi sediul pentru toata presa centrala (a se citi centralizata) a epocii comuniste, cu exceptia televiziunii publice si a radioului. Aceasta este singura legatura pe care Agentia o mai are cu trecutul sau istoric, fiind acum principala sursa de informare pentru media centrala din Romania, cu clienti si parteneri atat in sectorul public cat si privat, media sau non-media. Dezvoltarea unui robot conversational – Facebook Messenger NewsBot (https://www.facebook.com/AGERPRES/), unui nou site (ce va avea un update major din 21 noiembrie), investitii in tehnologie, noua echipa de productie video, noul concept de expozitie foto ce se va lansa la 27 noiembrie, cele peste 200 de parteneriate media semnate, digitalizarea rapida a arhivei fotografice AGERPRES – toate acestea inseamna un nivel de dezvoltare ce nu a mai fost atins inainte in Agentie. Cifrele financiare si cele din mediul online ale AGERPRES cresc anual. Veniturile proprii ale agentiei au crescut cu 5% in 2016, comparativ cu 2015, iar, pana acum, se pare ca vom replica cifrele anului trecut. De asemenea, din ianuarie pana in septembrie, anul curent, aproximativ 13 milioane de persoane au citit, cel putin o data, un articol al AGERPRES. Aceasta este, pe scurt, starea AGERPRES la momentul actual. Toate acestea nu ar fi fost posibile fara un cadru legal stabil ce aduce predictibilitate si stabilitate, deoarece acesta nu a fost efectul deciziilor luate peste noapte, ci efectul planificarii strategice.

In acest context, cinci senatori s-au gandit sa „modernizeze” AGERPRES. Acest lucru ar fi fost de apreciat, daca s-ar fi facut cu bune intentii. Insa un semnal de alarma a fost tras cand „modernizarea” a inceput cu un proiect de lege prin care se dorea demiterea directorului general. Opiniile publice exprimate de catre directorul AGERPRES, de catre Sindicatul Roman al Jurnalistilor MediaSind, de Federatia Europeana a Jurnalistilor, de Alianta Europeana a Agentiilor de Presa si ActiveWatch, nu i-au descurajat pe initiatori. O declaratie publica a principalului initiator al proiectului de lege, Lucian Romascanu, actualul Ministru al Culturii in Guvernul Romaniei, a subliniat determinarea lui de a „moderniza” AGERPRES, si, alaturi de TVR si SRR, transformarea mass-mediei publice in „organisme profesioniste de comunicare ale statului roman”. O organizatie nu poate fi modernizata fara ca activitatea sa sa fie inteleasa. Mai mult decat atat, bunul simt dicteaza ca organizatia ce va fi modernizata sa fie consultata inainte ca modificarile sa fie facute. In final, o organizatie nu se poate moderniza fara criterii cuantificabile. In fapt, pare ca Ministrul Culturii cauta mai degraba un birou de presa extins pentru partidul de guvernamant decat o agentie nationala de presa moderna si functionala.

Contextul legal curent este foarte simplu. AGERPRES este in momentul de fata condusa de catre un Consiliu Director, condus de un director general. Membrii Consiliului Director, cu exceptia presedintelui, sunt angajati prin concurs de catre Agentie, fara imixtiune politica. Procedura de numire si demitere a directorului general este una publica, stabilita in legea de functionare actuala a AGERPRES.

In forma actuala, legea limiteaza influenta politica asupra Agentiei la numirea unui director general de catre Prim Ministrul in functie, o numire ce este urmata de catre un vot in Parlament. Politizarea serioasa ar fi rezultatul noii legi, care va permite Parlamentului sa demita directorul general AGERPRES dupa cum gasesc de cuviinta factorii politici decizionali, deoarece proiectul ce se afla la Parlament nu mentioneaza criterii profesionale ce pot servi drept baza a votului impotriva raportului de activitate.

Intr-adevar, persoana actualului director general nu este cea mai importanta in aceasta discutie. Insa, initiatorul legii ar fi trebuit sa dea dovada de deschidere inaintea depunerii proiectului la Parlament. Initiatorul legii ar fi trebuit sa invite toti factorii decizionali la o dezbatere transparenta, bazata pe argumente reale, nu sa se simta ignorat intr-un moment in care orice propuneri venite din partea profesionistilor sunt ignorate.

Declaratia ministrului Lucian Romascanu, din care rezulta ca directorul general AGERPRES este singurul oficial inamovibil din sistemul public este, de asemenea, gresita. O mai mare atentie asupra institutiilor publice l-ar fi obligat pe ministru sa ia in considerare, spre exemplu, Constitutia Romaniei, mai specific articolul 140, paragraful 4, ce reglementeaza Curtea de Conturi: „Consilierii de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toata durata acestuia. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.” Daca inamovibilitatea este o problema, ar putea fi necesar ca ministrul sa propuna modificarea Constitutiei, pentru a fi „modernizata” dupa placul sau.

Pe de alta parte, nicio persoana onesta nu poate crede ca o comparatie a situatiilor si legilor de functionare a celor trei organizatii publice de media este un tel constructiv, ci mai degraba distructiv. Saptesprezece din cei nouasprezece presedinti ai Consiliului de Administratie al Societatii Romane de Televiziune (SRTV), din 1989 pana in prezent, au fost schimbati inainte de terminarea mandatului. Daca acesta este un exemplu bun de urmat din punctul de vedere al domnului Romascanu, consider ca trebuie sa imi exprim respectuos dezacordul cu dansul. Vreau sa mentionez ca intreaga comunitate media din Romania, reprezentata de catre CJI, ActiveWatch si MediaSind, a cerut, ani la rand, modificarea legislatiei SRTV si SRR, in sensul slabirii controlului politic, exact prin inlaturarea posibilitatii „picarii” raportului anual la discretia Parlamentului.

In concluzie, in calitate de director general actual al AGERPRES, am considerat si consider ca trebuie sa imi exprim public ingrijorarea cu privire la viziunea Ministrului Culturii pentru viitorul SRTV, SRR si AGERPRES. Da, acestea trebuie sa fie organizatii profesionale, nu politice. Dar ca acestea sa reprezinte „organisme profesioniste de comunicare ale statului roman” in 2017 (nu 1984) inseamna transformarea lor, din organizatii media cu scopul exclusiv de informare publica profesionista, in birouri de presa de facto ale unei puteri politice. Si, cu privire la egalitatea dintre cele trei institutii media publice, sunt de acord ca este un deziderat pozitiv. Dar, ar fi mai bine, si probabil mai intelept din punct de vedere politic, sa incepem prin aducerea egalitatii in drepturile angajatilor, nu prin egalizarea modurilor de demitere a conducerilor.

Inca o data, ca director general al AGERPRES, subliniez public disponibilitatea mea catre o dezbatere decenta pe subiectul evolutiei AGERPRES, bazata pe criterii profesionale, obiective, nu pe criterii politice. Imi mentin angajamentul fata de misiunea mea de a proteja adevarul si de a oferi informatii publice de calitate.

Iata si cateva informatii relevante pentru subiectul prezent:

https://www.coe.int/fr/web/media-freedom/all-alerts/-/soj/alert/29429975

Romania: Draft law threatens independence of AGERPRES news agency

En Roumanie, la mainmise du politique sur les médias s’aggrave

https://www.washingtonpost.com/world/europe/romania-media-group-dump-draft-law-that-harms-press-freedom/2017/10/12/3d58f87e-af37-11e7-9b93-b97043e57a22_story.html?utm_term=.a195bea54944

http://www.foxnews.com/world/2017/10/12/romania-media-group-dump-draft-law-that-harms-press-freedom.html

http://www.euronews.com/2017/10/13/romania-urged-to-stop-moves-to-restrict-media-freedom

https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/10/12/declaratie-de-presa-directorul-general-al-agentiei-nationale-de-presa-agerpres-alexandru-ion-giboi-20-52-27

https://www.agerpres.ro/cultura/2017/10/12/romascanu-voi-initia-din-pozitia-de-senator-reformarea-legii-agerpres-are-legatura-cu-un-principiu-nu-cu-un-director-16-20-20

Sunt in continuare disponibil pentru detalii aditionale.

Cu respect,

Alexandru Ion Giboi

Director General

Agentia Nationala de Presa AGERPRES

Punctul de vedere al Guvernului:

Guvernul arata ca, in conditiile dispozitiilor legale in vigoare, respingerea raportului anual de activitate al Agerpres nu are nicio consecinta si ca, in prezent, nu exista nici un instrument juridic care sa permita Parlamentului luarea unor masuri in cazul in care, ca urmare a examinarii raportului anual de activitate, constata anumite disfunctionalitati in activitatea agentiei de presa bugetare.

„De asemenea, poate fi avuta in vedere similitudinea statutului juridic al Agerpres cu statutul juridic al altor institutii autonome aflate sub control parlamentar. De exemplu, (…) SRR si SRTv sunt servicii publice de interes national, independente editorial, isi desfasoara activitatea sub controlul Parlamentului, iar respingerea de catre Parlament a raportului anual atrage demiterea, de drept, a Consiliului de Administratie”, se arata in documentul citat, in care Guvernul sustine adoptarea proiectului de lege.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *