Estonia – reteta succesului pe timp de criza

Intr-o perioada cand toate guvernele tarilor din ceea ce odinioara analistii numeau “Europa emergenta” vorbesc despre contractia economiei si despre masuri de austeritate, Estonia s-a calificat pentru a adopta euro in 2011. In legautra cu mica republica baltica se poate vorbi deja despre un model de succes in ce priveste abordarea dificultatilor economice.

Imediat dupa obtinerea independentei, Estonia a adoptat ceea ce constituie, probabil, cel mai liberal set de reglementari economice din Europa. „Am instalat un laborator de test liberal in tara noastra”, spune profesorul de economie Rainer Kattel. „A functionat bine, prea bine, de fapt”, precizeaza el. In anii ‘90, Tallinnul a privatizat toate societatile nerentabile de stat, porturi si banci si a introdus o cota unica de impozitare, care este in prezent de 22 la suta pentru toti estonienii.
Mai ales banci scandinave au inceput sa investeasca masiv in aceasta tara, preluand din sectorul financiar si achizitionand bunuri imobiliare, iar investitorii au construit cladiri de birouri. Dintr-o data se parea ca estonienii isi puteau permite orice si toata lumea a cumparat masini noi si case. Imprumuturile au fost disponibile la rate avantajoase, iar cei care se grabeau puteau imprumuta sume mici, chiar prin mesaje pe telefoanele mobile. Toti acesti bani ieftini au stimulat consumul intern.
„Din pacate, Estonia nu a reusit sa dezvolte un sector de export puternic”, spune Kattel. Valoarea importurilor a depasit-o pe cea a exporturilor cu 20 la suta. Atunci cand bancile scandinave au devenit mai prudente, cresterea economica a scazut brusc. Coroana estoniana este raportata la moneda euro la o rata de schimb fixa, astfel ca optiunea de a devaloriza pur si simplu moneda nu a fost disponibila pentru guvernul de la Tallinn. In schimb, a trebuit sa faca tara mai competitiva prin reducerea cheltuielilor guvernamentale.
Guvernul a economisit privind functionarii publici, ingrijirea de sanatate, pensiile si infrastructura, si a majorat impozitele pe consum. Multe companii au redus salariile cu mai mult de 10 la suta. Somajul a ajuns la 19,8%, iar inflatia la 22,5%. Populatia a suferit in liniste. Estonienii si-au folosit economiile. Nu a existat niciun mars de protest impotriva programului de austeritate si chiar in Parlament putini au contestat cu adevarat politicile economice ale guvernului. Poate ca unul dintre motivele pentru care estonienii sunt atat de rabdatori este pentru ca, in pofida crizei, tara a fost rareori intr-o pozitie mai buna. Estonia este independenta, standardul de viata a crescut enorm in ultimii ani, iar cetatenii sai inca mai au amintiri vii despre vremurile rele cand Estonia era o republica sovietica indepartata.

Ministrul de finante, Jürgen Ligi, in varsta de 50 de ani, este politicianul responsabil de punerea in aplicare a programului guvernamental de austeritate. Si-a redus propriul salariu cu aproximativ 20 de procente. „Am avut o bula imobiliara si un balon financiar. Ele s-au spart, iar economic vorbind, suntem inapoi la nivelul din 2005”, spune el. „Am invatat din acest lucru. Modul in care facem afaceri a devenit mult mai prudent si mai conservator decat in trecut”, precizeaza el.
Ziarele din Tallinn speculeaza acum privind modul in care guvernele din UE intentioneaza sa explice electoratului lor ca zona euro trebuie extinsa pentru a include o fosta tara din blocul estic. Ligi este de parere ca un astfel de scepticism este incorect. „Noi nu venim din jungla”, spune el. „Estonia este un model de disciplina bugetara nordica”, considera Ligi.

Comisia Europeana s-a pronuntat deja in favoarea acceptarii estonienilor, iar acum decizia revine tarilor din zona euro. In mod bizar, trei tari puternic indatorate – Italia, Spania si Portugalia – se vor numara printre cele care vor decide daca elevului model Estonia trebuie sa i se permita adoptarea euro de anul viitor.

Foto: www.wayfaring.info

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *