MCV – Echilibru, progrese, critici constructive și recomandări, conform Transparency International România

image_124826378880565200_2Transparency International România salută Raportul privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, dat publicității pe 22 ianuarie 2014 de Comisia Europeană și apreciază că acesta este unul dintre puținele rapoarte care reflectă situația României cât mai aproape de realitatea contribuabililor săi — cetățeni sau companii private.

Transparecy International Romania considera ca: „Dincolo de aparența unui ton neutru și de criticile ponderate, TI-România consideră că aspectele criticate în Raport sunt extrem de importante și în lipsa unei abordări sistematice în soluționarea lor riscă să afecteze credibilitatea și sustenabilitatea reformelor.

Un prim aspect semnalat vizează iminenta intrare în vigoare a noului Cod Penal și a noului Cod de Procedură Penală, care așa cum TI-România a semnalat în repetate rânduri, ridică o problemă ce ține de lipsa de capacitate, chiar dacă au fost luate unele măsuri de ameliorare a condițiilor de intrare în vigoare, respectiv de resurse a sistemului judiciar de a pune în practică două instituții noi: judecătorul de drepturi și libertăți și judecătorul de cameră preliminară, precum și de o avalanșă de aplicări neunitare a noilor prevederi și de cereri de reexaminare a legii penale mai favorabile din perspectiva noilor instituții stabilite în partea generală a codului, ambele provocări riscând să conducă la blocajul noului sistem procedural penal.

Un alt aspect corect reținut de Raport îl reprezintă practica încă inconsistentă a parchetelor și a instanțelor ca urmare a rezistenței unora dintre magistrați în a urma deciziile de îndrumare ale Înaltei Curți, fapt ce conduce la prejudicii însemnate pentru mediul de afaceri, generate de timpul de soluționare și lipsa de predictibilitate a soluțiilor, cu impact direct și asupra credibilității sistemului. De cealaltă parte Raportul enunță faptul că există încă situații în care independența justiției este afectată de declarațiile politice și de interferențele în sistemul de numire a pozițiilor de conducere din sistem.

TI-România apreciază că soluția pentru ambele probleme rezidă în dezvoltarea unui sistem echilibrat care să asigure deopotrivă independența dar și răspunderea magistraților pentru conduita lor profesională, atât la nivelul instanțelor civile și penale cât și la nivelul parchetelor, pentru practicile neunitare și abordările discreționare, care conduc la impunitate în fața legii. Fenomenul de impunitate în fața legii apare endemic la nivelul județelor, unde vigilența presei și capacitatea ONG-urilor este mai redusă și unde atotputernicia autorităților se manifestă mai agresiv împotriva cetățenilor. Aceste aspecte ce in atât de condiționalitatea 1 cât și de condiționalitatea 4 au fost mai puțin dezbătute de raport deși pentru agenda cetățeanului aceasta este cea mai acută problemă legată de statul de drept și anticorupție.

În acest context TI-România salută recomandarea Comisiei ‘Justiție egală pentru toți’ ca o solicitare cheie și o primă recunoaștere a faptului că în România au existat și există unități de măsură diferite pentru condiții similare.

În ceea ce privește progresele înregistrate în privința controlului conflictelor de interese, incompatibilităților și averii declarate, situația internă denotă pe de o parte o înțelegere încă limitată a conceptelor din partea persoanelor supuse acestui regim, iar pe de altă parte un interes major în eludarea sau chiar abrogarea acestor dispoziții, dovadă în acest sens fiind modificările Codului penal adoptate pe 10 decembrie 2013, care vizau între altele și modificarea infracțiunii de conflict de interese. Reamintim că exercițiul de putere demonstrat pe 10 decembrie 2013 a arătat că nu contează culoarea politică a majorității care votează câtă vreme subiectul votului profită tuturor.

Într-o situație similară celei expuse mai sus se află și Codul de Conduită pentru parlamentari, Cod a cărui adoptare trenează încă din anul 2012 și care a făcut subiectul unor monitorizări dedicate din partea Comisiei, la acel moment. Din păcate neadoptarea lui la acel moment — când exista o miză politică pentru câștigarea alegerilor — a condus nu doar la trenarea procesului, ci și la o diluare semnificativă a dispozițiilor din cadrul acestuia, astfel că varianta de lucru de la finele anului 2013 este departe de a fi un document care să asigure etica parlamentară sau chiar o conduită ireproșabilă în raport cu respectarea celorlalte puteri în stat, așa cum menționează și Raportul.

Acesta din urmă este doar unul dintre exemplele pentru care TI-România a solicitat în mod constat ca Rapoartele Comisiei să aibă în vedere măsura reală a reformelor adoptate — respectiv să vizeze impactul acestora și nu existența pe hârtie a acestora. În acest sens în introducerea Raportului se face mențiunea că dea lungul timpului atenția în procesul de monitorizare a fost translatată către ?impactul reformelor’. Este regretabil însă că solicitările societății civile în această materie se fac auzite la 7 ani distanță de la intrarea în vigoare a MCV.

În ciuda faptului că Mecanismul de Cooperare și Verificare, în forma sa actuală, nu cuprinde indicatori de evaluare a impactului, Raportul de acest an menționează explicit faptul că eficiența eforturilor anticorupție este cu precădere apanajul liderilor instituționali chemați să pună în aplicare Strategia Națională Anticorupție, la nivelul tuturor instituțiilor din sectorul public de la nivel central și local.

În acest context Transparency International România lansează liderilor politici, liderilor structurilor judiciare și celor comerciale invitația de a se ralia unui nou obiectiv național care să ofere măsura reală a angajamentului și progreselor înregistrate de România în lupta anticorupție: acela ca până în 2025 nota din Indicele de Percepției a Corupției în România să crească de la 43 de puncte până aproape de 70 de puncte.”

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *