Rusia: Arhitectura scutului european antiracheta se va contura la vara

Perspectivele creării scutului european antirachetă, cooperarea în direcţia afgană, situaţia din orientul Mijlociu şi Africa de Nord-aceasta a fost agenda zilei Consiliului Rusia-NATO de la Berlin. Ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a menţionat că în câteva probleme, printre care situaţia din Libia, poziţiile Rusiei şi NATO nu coincid.

De exemplu, Dmitri Rogozin a numit acţiunile ţările vestice în această ţară din Africa de Nord drept „stingerea incendiului cu ajutorul kerosenului”. Nu s-a ajuns la nimic concret în privinţa construirii sistemului comun de apărare antirachetă, relateaza Vocea Rusiei.

Însă situaţia nu trebuie să fie dramatizată, consideră Dmitri Rogozin: „Eu dau dovadă de un optimism prudent, deoarece discuţiile dintre Rusia şi NATO decurg într-un mod foarte deschis. Însă noi înţelegem că scutul european antirachetă este un proiect foarte complicat. Înfiinţarea scutului european antirachetă este primul proiect al Rusiei şi NATO care presupune implicarea militarilor şi politicienilor pentru rezolvarea problemelor de apărare comună. Dacă noi vom reuşi acest lucru, va apărea problema renunţării la planificarea militară a unuia împotriva altuia”.

Rusia are nevoie de garanţii că rachetele de interceptare ale NATO nu vor fi instalate în apropiere de graniţele Rusiei, a subliniat Dmitri Rogozin. Instalarea lor în Polonia, Cehia sau statele Baltice nu este posibilă. NATO, în mare, a fost de acord cu această condiţie şi în prezent este planificată desfăşurarea sistemelor mobile pe navele din Marea Mediterană. Moscova consideră că dacă Rusia se află în imediată apropiere de o presupusă ameninţare, ar fi fost mult mai eficient ca rachetele de interceptare să fie instalate în sudul Rusiei.

Potrivit presei rusesti, Moscova speră să participe la scutul european antirachetă pe bază de egalitate, integrându-se în sistemul comun. NATO insistă asupra ideii creării a două sisteme independente, Rusia şi NATO. Cu toate acestea, consideră Rogozin, reuniunea de la Berlin poate fi considerată drept un început al înaintării pe calea compromisului. Părţile s-au înţeles să înceapă munca concretă privind schimbul de informaţii, secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton a propus înfiinţarea unui comandament comun al NATO în cadrul scutului european antirachetă.

Există probleme în privinţa cărora Rusia şi NATO nu au reuşit să ajungă la o înţelegere. La Berlin s-a luat decizia începerii lucrului aşa numitului Fond Special pentru pregătirea personalului terestru şi livrarea pieselor de schimb pentru elicopterele ruseşti din Afganistan. De asemenea, Moscova şi Bruxelles examinează problema înfiinţării unei subunităţi speciale în cadrul Consiliului Rusia-NATO, care se va ocupa de lupta împotriva teroriştilor din transport”.

Dmitri Rogozin a menţionat că toate acestea constituie o parte importantă a relaţiilor dintre Moscova şi Bruxelles, însă nu reprezintă deocamdată un parteneriat strategic. Înfiinţarea unui sistem european antirachetă comun ar putea deveni punctul de pornire al unui asemenea parteneriat.

Însă situaţia nu trebuie să fie dramatizată, consideră Dmitri Rogozin: „Eu dau dovadă de un optimism prudent, deoarece discuţiile dintre Rusia şi NATO decurg într-un mod foarte deschis. Însă noi înţelegem că scutul european antirachetă este un proiect foarte complicat. Înfiinţarea scutului european antirachetă este primul proiect al Rusiei şi NATO care presupune implicarea militarilor şi politicienilor pentru rezolvarea problemelor de apărare comună. Dacă noi vom reuşi acest lucru, va apărea problema renunţării la planificarea militară a unuia împotriva altuia”.

Potrivit Vocea Rusiei, Rusia are nevoie de garanţii că rachetele de interceptare ale NATO nu vor fi instalate în apropiere de graniţele Rusiei, a subliniat Dmitri Rogozin. Instalarea lor în Polonia, Cehia sau statele Baltice nu este posibilă. NATO, în mare, a fost de acord cu această condiţie şi în prezent este planificată desfăşurarea sistemelor mobile pe navele din Marea Mediterană. Moscova consideră că dacă Rusia se află în imediată apropiere de o presupusă ameninţare, ar fi fost mult mai eficient ca rachetele de interceptare să fie instalate în sudul Rusiei.

Moscova speră să participe la scutul european antirachetă pe bază de egalitate, integrându-se în sistemul comun. NATO insistă asupra ideii creării a două sisteme independente, Rusia şi NATO. Cu toate acestea, consideră Rogozin, reuniunea de la Berlin poate fi considerată drept un început al înaintării pe calea compromisului. Părţile s-au înţeles să înceapă munca concretă privind schimbul de informaţii, secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton a propus înfiinţarea unui comandament comun al NATO în cadrul scutului european antirachetă.

Există probleme în privinţa cărora Rusia şi NATO nu au reuşit să ajungă la o înţelegere. La Berlin s-a luat decizia începerii lucrului aşa numitului Fond Special pentru pregătirea personalului terestru şi livrarea pieselor de schimb pentru elicopterele ruseşti din Afganistan. De asemenea, Moscova şi Bruxelles examinează problema înfiinţării unei subunităţi speciale în cadrul Consiliului Rusia-NATO, care se va ocupa de lupta împotriva teroriştilor din transport”.

Dmitri Rogozin a menţionat că toate acestea constituie o parte importantă a relaţiilor dintre Moscova şi Bruxelles, însă nu reprezintă deocamdată un parteneriat strategic. Înfiinţarea unui sistem european antirachetă comun ar putea deveni punctul de pornire al unui asemenea parteneriat, transmite Vocea Rusiei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *