În condițiile în care discuțiile despre funcționarea sistemului sanitar prezinta un interes din ce în ce mai mare, fiind centrate în special pe exemplele negative, salarizare, finanțare, situația pacienților, prezentam o abordare științifica a unor teme extrem de importante pe buna funcționare a Sanatații.
Este vorba de Studiul privind sistemul de salarizare din Sanatate în România. Analiza de caz: salarizarea în funcție de performanța, respectiv de concluziile acestuia, care evidențiaza prin intermediul unei cercetari de sociologie medicala stari de fapt privind situația salariaților și a pacienților, precum și estimari privind amploarea unor fenomene cum ar fi dimensiunea plaților informale și nivelul costurilor suportate de pacienți. Studiul merita citit (sau cel puțin concluziile acestuia) pentru acuratețea datelor și reflectarea nemijlocita a opiniilor angajaților din sistemul sanitar, fiind situat dincolo de propaganda politica, sindicala sau profesionala. În condițiile în care tind sa devina publice mai curând sloganuri despre salariații din Sanatate și expresii mascate ale diferitelor interese, parcurgerea acestor informații ofera posibilitatea accesului la informații concrete și la estimari facute pe baze științifice. Concluziile studiului
Inechitațile salariale
46% dintre salariați sunt afectați de fenomenul inechitaților salariale, determinat de incoerențele legislative din ultimii 5 ani, aceștia având salariul mai mic decât colegii loc care au același nivel de pregatire și lucreaza la același loc de munca. Rezultatele cercetarii au indicat un nivel crescut insatisfacției fața de nivelul salariilor în rândul lucratorilor din Sanatate. Nivelul satisfacției fața de recunoașterea statutului de catre societate este unul foarte scazut, comparabil cu nivelul insatisfacției fața de salarizare; motiv pentru care putem considera ca salariații tind sa perceapa nivelul salarizarii drept principalul indicator al recunoașterii statutului social.
Salarizarea în funcție de performanța
În mod surprinzator, raportat la opinia publica, cca. 84 % dintre salariați sunt de acord cu introducerea unui sistem de salarizare care sa garanteze salarizarea în funcție de performanța. 40% dintre respondenți indica un grad de satisfacție mare și foarte mare fața de introducerea unui astfel de sistem. Într-o contradicție evidenta cu unele revendicari vehiculate de mișcarile de protest din acest an, varianta salarizarii în conformitate cu Legea nr. 284/2010 nu este una dorita de salariați. Din punctul de vedere al salariaților, salarizarea în funcție de performanța ar trebui sa se aplice tuturor categoriilor de salariați (52%), urmata de tuturor categoriilor de personal (38%). Se remarca în mod clar diferența între opțiunile salariaților și cele ale Ministerului Sanatații. 74% dintre salariați considera ca salarizarea în funcție de performanța trebuie sa se aplice în mod diferențiat pe categorii de salariați și pe specialitați.
Relația dintre creșterea salariilor și creșterea calitații serviciilor medicale
84% dintre salariați considera ca creșterea salariilor va conduce la creșterea calitații serviciilor medicale; 78% dintre respondenți au indicat creșterea discreta sau semnificativa a calitații serviciilor medicale în cazul introducerii salarizarii în funcție de performanța.
Evaluarea personalului
Având în vedere categoriile de criterii propuse de catre Ministerul Sanatații pentru evaluarea personalului în vederea salarizarii în funcție de performanța, raspunsurile salariaților indica urmatoarea pondere în evaluare pentru fiecare categorie de criterii: — Nivelul de pregatire profesionala — 35% — Cantitatea muncii — 21% — Calitatea muncii — 32% — Fidelizarea muncii — 12%. Consideram ca pentru fiecare din aceste categorii este necesara în continuare elaborarea câte unui set de criterii relevante pentru evaluarea activitații profesionale, respectiv salarizarea în funcție de performanța.
Reforma finanțarii sistemului sanitar
În ceea ce privește reforma finanțarii Sanatații, introducerea asigurarilor complementare cumuleaza 50,9% din opțiunile salariaților; același procent indica drept parte a soluției creșterea nivelului de colectare la bugetul asigurarilor sociale de sanatate. Suportarea diferențelor de cost (pentru ceea ce depașește pachetul de baza) este indicata de doar 25,8% dintre salariați. În opinia salariaților, disponibilitatea de plata suplimentara a pacienților, direct catre unitațile sanitare, pentru serviciile nedecontate de CNAS, sunt minime, cca. 70% din respondenți indicând valorile nu exista și mica.
Redistribuirea veniturilor suplimentare
Având în vedere faptul ca Ministerul Sanatații, în cadrul proiectului legii salarizarii în funcție de performanța (prin care vizeaza de fapt sa introduca salarizarea suplimentara pentru munca suplimentara/munca desfașurata în afara programului normal de lucru), intenționeaza o redistribuire a veniturilor suplimentare realizate de unitate, distribuția acestor venituri între diferitele categorii profesionale și unitate indicata de salariați este urmatoarea: medic — 45%; asistenți medicali — 22%; alți membri ai echipei medicale — 12%; alte categorii de salariați — 8%; unitatea — 13%. Se poate observa ca modelul propus de respondenți difera într-o masura considerabila de cel avut în vedere de Ministerul Sanatații, ceea ce impune revizuirea acestuia. Una din diferențele importante: veniturile astfel realizate ar trebui sa beneficieze toți salariații unitații, în procente variabile, pornind de la faptul ca toți participa, prin activitatea lor specifica, la realizarea actului medical. Condi?ionarea actului medical Raportat la opinia comuna, procentul pe care-l ocupa condiționarea tratamentului de plațile informale (cca. 6%) este mult mai mic decât cel indus de frecvența cu care acest aspect este vehiculat. Însa, atât din perspectiva normalitații funcționarii sistemului sanitar cât și, mai ales, din punctul de vedere al intereselor pacienților, procentul de aproape 6% este îngrijorator atunci când vorbim de condiționarea actului medical, aceste cazuri înscriindu-se în categoria a ceea ce opinia publica desemneaza drept șpaga. Valoarea medie a sumelor obținute în cazul condiționarii actului medical (ca medie a valorilor indicate de cei 6% dintre respondenții care au aratat existența condiționarii actului medical) este de 424 lei.
Plațile informale voluntare
Existența plaților informale voluntare facute de pacienți catre personal este indicata de cca. 37% dintre respondenți. Cuantumul mediu al plaților voluntare (indicat doar de respondenții care au confirmat existența plaților voluntare) este de 166 lei. Echitatea veniturilor informale Marea majoritate (92%) a salariaților care au indicat existența plaților informale (doar aceștia raspunzând la aceasta întrebare) considera inechitabil ‘sistemul plaților informale’. Principalii beneficiari ai plaților informale sunt medicii, urmați de asistenții medicali. Majoritatea medicilor considera ca beneficiaza de plațile informale/onorariu medicii și asistenții în timp ce majoritatea asistenților considera ca beneficiaza doar medicii. 50,3% dintre respondenți considera ca sistemul plaților informale trebuie înlocuit de un sistem eficient de asigurari de sanatate, care sa genereze finanțarea suplimentara a sistemului sanitar, respectiv posibilitatea unei salarizari corespunzatoare. Daca adaugam și respondenții care cred ca plațile informale ar trebui sa fie pur și simplu eliminate, se ajunge la un procent de 72% dintre respondenți care doresc eliminarea plaților informale, sub o forma sau alta. Doar 28% dintre respondenți considera necesara oficializarea plaților informale, marea lor majoritate indicând însa faptul ca o astfel de varianta ar trebui dublata de mecanisme care sa asigure distribuirea lor echitabila. Dupa cum se poate observa, în varianta legalizarii plaților informale, se pune totuși problema echitații unui astfel de sistem, marea majoritate a salariaților considerând ca el este inechitabil. Ținând cont de faptul ca aceasta varianta este vehiculata, inclusiv la nivel oficial, este evident ca ea nu este agreata de salariați.
Cumpararea medicamentelor și a materialelor sanitare de catre pacienți
45% dintre respondenți au evidențiat faptul ca pacienții sunt nevoiți sa-și cumpere medicamente necesare tratamentului. Valoarea medie a costurilor suportate de pacienți (indicata doar de respondenții care au menșionat existențăa unor astfel de situații) este de 136 lei. Cca. 37% dintre respondenți indica faptul ca la locul lor de munca pacienții sunt nevoiți sa-și cumpere materiale sanitare. Valoarea medie a costurilor suportate de pacienți (indicata doar de respondenții care au menționat existența unor astfel de situații) este de 128 lei.
Nivelul de informare
Nivelul redus de cunoaștere al rezultatelor negocierilor purtate pe tema reformei (doar cca. 29% dintre respondenți au afirmat cunoașterea acestora, sugereaza ca protestele desfașurate de unele organizații sindicale și profesionale din sanatate au încercat sa foloseasca mai curând nemulțumirile generale ale salariaților, nefiind determinate de încercarea de a propune și impune masuri proprii de reforma. Daca avem în vedere câteva din revendicarile greviștilor, putem considera ca protestele au fost orientate mai degraba împotriva reformei, adica pentru pastrarea status quo-ului. Daca luam în considerare procentul foarte mare de respondenți care doresc salarizarea în funcție de performanța, care presupune anumite masuri de reforma, putem considera chiar ca protestele au fost orientate într-o anumita masura împotriva intereselor salariaților.
Varianta integrala a studiului poate fi accesata AICI