De la începutul epocii industriale, focusul companiilor a fost către productivitate. Primele fabrici erau atât de preocupate de productivitate, încât problemele privind siguranța erau considerate contraproductive. Din fericire, odată cu trecerea timpului, companiile au înțeles, că accidentele au efecte atât asupra personalului cât și asupra lor. În prezent problema siguranței angajaților a devenit o problemă crucială pentru organizații și este tratată cu maximă seriozitate.
Programele privind siguranța au determinat o serie de modele, care în general cuprind:
- Politici de siguranță: proceduri, autorizații, reguli de utilizare
- Echipament privind siguranța: căști, mănuși și alte instrumente pentru a lucra în siguranță
- Inginerie: sisteme/procese construite astfel încât să evite riscul accidentelor
- Educație: instruirea personalului privind situațiile de urgență, comportamente în caz de accident
- Prevenire: oferirea de echipament adecvat angajaților
Cercetările au arătat că între 60% şi 80% din accidente se datorează componentei umane. Atunci ce se poate face pentru a preîntâmpina această situație?
De peste 30 de ani, Hogan s-a dedicat predicțiilor diferitelor aspecte ale performanței angajaților. Comportamentele privind siguranța sunt un produs al personalității. Multe din trăsăturile de personalitate au impact direct în comportamentele de siguranță. Spre exemplu, o persoană cu o conștiinciozitate scăzută este probabil să aibă dificultăți în urmarea regulilor.
Având la bază chestionarul Hogan Personality Inventory au fost identificate o serie de dimensiuni care au impact direct în siguranța angajaților:
• Complianta – Inclinația unei persoane de a respecta regulile și politicile; persoanele cu scoruri mari vor respecta regulile organizaționale și vor fi mai puțin înclinate să nu respecte autoritățile organizaționale sau să ignore regulile companiei.
• Stabilitate – Tendința unei persoane de a gestiona eficient stresul; persoanele cu scoruri mari vor manifesta încredere in competențele proprii și vor fi mai puțin înclinate să facă greșeli panicându-se în condiții de presiune.
• Temperare – Abilitatea unei persoane de a ramâne stabilă emoțional sub presiune; persoanele cu scoruri mari vor manifesta autocontrol emoțional atunci când muncesc și vor fi mai puțin înclinate să comită greșeli pierzându-și cumpătul.
• Vigilența – Tendința unei persoane de a rămâne concentrată atunci când execută sarcini rutiniere sau repetitive; persoanele cu scoruri mari vor rămâne atente atunci când efectuează sarcini repetitive și vor fi mai puțin înclinate să comită greșeli din cauza monotoniei.
• Precauție – Înclinația unei persoane de a evita asumarea riscurilor; persoanele cu scoruri mari vor executa sarcinile cu grijă și vor fi mai puțin înclinate să comită greșeli asumându-și riscuri prea mari.
• Receptivitate – Tendința unei persoane de a folosi și a fi deschisă față de instruire; persoanele cu scoruri mari vor fi deschise către noi oportunități de instruire și dezvoltare și vor fi mai puțin înclinate să iși supraestimeze propriile competențe.
Un exemplu concludent privind utilizarea cu succes a instrumentului Hogan este dat de numărul mai mare de accidente pentru angajații care intră în panică. Hogan a colaborat cu o companie importantă de transport pentru a identifica factorii determinanți ai accidentelor la locul de muncă. Persoanele evaluate executau sarcini în principal asociate cu încărcarea, transportul și livrarea mărfurilor. Utilizând Raportul Safety, Hogan a descoperit că angajații care intrau în panică sub presiune (scoruri mici la scala Stabilitate) erau mai înclinați să fie implicați în cel puțin un accident major față de persoanele care tindeau să rămână calme in situații de stres (scoruri mari la scala Stabilitate). Șoferii cu scoruri de siguranță peste medie la toate cele șase scale au înregistrat cu 20% mai puține accidente majore față de șoferii cu scoruri sub medie. În plus, în categoria angajaților cu o vechime în companie de peste 3 ani, persoanele cu scoruri peste medie au înregistrat cu peste 50% mai puține accidente față de ceilalți colegi cu scoruri sub medie.
Care este însă job-ul în care problema de siguranță şi securitate la muncă este cea mai importantă?
„Problemele legate de siguranță sunt relevante în diferite domenii ale psihologiei ocupaționale și ale psihologiei transporturilor. De exemplu, în unele locuri de muncă accidentele au o frecvență scăzută, însă, cu toate acestea, efectele unui accident ar putea fi considerabile (de exemplu, într-o centrală nucleară). În alte locuri de muncă, frecvența accidentelor este mare, dar multe dintre ele au doar consecințe moderate (de exemplu, în mine). Mai mult decât atât, accidentele pot avea, de exemplu, consecințe grave pentru o singură persoană sau consecințe minore pentru mai multe persoane. Nu s-ar justifica să declar că siguranţa şi securitatea în muncă sunt mai importante într-un domeniu decât în altul”, declară Marco Vetter, Head of Psychology Department, Schuhfried International.