Indicatorii cheie ai dezvoltării antreprenoriatului din România

Românii pe ultimele poziții mondiale la inițiative de noi afaceri private

Conform studiului doar 17.5% dintre români se gândesc la perspectiva inițierii unei afaceri pe cont propriu în următoarele 6 luni. Procentul plasează țara noastră pe locul 56 din 59 de țări evaluate și pe ultimul loc în rândul țărilor cu economie orientată pe eficiență.

Precizăm că două treimi (67,3%) dintre românii care se gândesc să demareze în curând o afacere privată vor să o facă pentru că au identificat oportunități în piață și pentru că vor să obțină câștiguri financiare mai mari. Există și o categorie de români care intenționează să intre în mediul de afaceri pentru că nu au găsit un alt mod de a-și câștiga existența.

Un aspect pozitiv relevat de prezentul studiu, care plasează țara noastră pe poziții superioare (locul 4 în clasamentul global și locul 3 între economiile bazate pe eficiență) se referă la procentajul întreprinzătorilor români care în faza iniţială demarării unei afaceri pe cont propriu au clienţi în alte ţări (exportatori).

Bucureștenii cei mai activi întreprinzători din România

Conform acelorași date, densitatea IMM-urilor din România este extrem de redusă, situându-se la aproape jumătate din media europeană. Dacă în UE, în prezent, sunt evaluate circa 42 de IMM-uri la 1000 de locuitori, în România media densității întreprinderilor din mediul de afaceri este de 24 de IMM-uri/1000 de locuitori. Mai mult decât atât, efectele crizei economice suprapuse peste un cadru economic instabil au generat radierea în mai puțin de 2 ani a aproximativ 250.000 de IMM-uri din țara noastră.

Studiul relevă că România înregistrează decalaje importante privind densitatea IMM-urilor și între cele 8 regiuni ale țării. Capitala țării se detașează net față de restul României înregistrând o cifră de 44,4 IMM-uri/1000 de locuitori, fiind principalul pol de dezvoltare antreprenorială din România. De cealaltă parte, cei mai inactivi întreprinzători sunt identificați  în regiunea de nord est a țării (13,1 IMM-uri/1000 de locuitori) și în zona de sud-vest (14,7 IMM-uri/1000 de locuitori).

Româncele preferă statutul de angajat

Datele statistice din ultimii ani arată că antreprenoriatul feminin din România a înregistrat o scădere dramatică de la un an la altul. Dacă în anul 2009, 42,9% dintre românce întrevedeau oportunități de afaceri, în anul 2010 doar 11% dintre acestea și-au menținut această aspirație. În prezent, în România, procentul femeilor care se gândesc să demareze o afacere pe cont propriu este net inferior procentului bărbaților. Cele mai multe întreprinzătoare au motivat ieșirea din mediul de afaceri românesc prin lipsa finanțării inițiativelor antreprenoriale și a lipsei profitabilității propriilor afaceri, estimate inițial.

De altfel, aceasta este o caracteristică generală a ţărilor din Europa de Est, care prezintă cele mai scăzute nivele ale gradului de participare al femeilor la activităţi antreprenoriale.

Magazinele alimentare– cea mai la îndemână afacere pentru întreprinzătorii români

Atât în anul 2010, cât şi în 2011, cei mai mulţi agenţi economici au fost înmatriculaţi cu activitatea principală în comerţ  (30,2% în 2010 şi respectiv 28,4% în 2011), fiind urmați de cei cu activitate în alte servicii (23,3% şi respectiv 23,9%) şi agricultură (17,5% și respectiv 15,6%). Precizăm că cele mai multe firme înregistrate la ONRC cu activitate în comerț sunt în domeniul „comerțului cu amănuntul al produselor alimentare”.

Se remarcă un procent consistent al firmelor din agricultură, înregistrate în ultimii 2 ani, spre deosebire de perioada anterioară. Precizăm că în anul 2011, se constată o creştere a numărului de firme înregistrate în industrie (6,3% în 2010, repectiv 6,7% în 2011) şi în construcţii (7,1% în 2010 și 9,2% în 2011), în timp ce numărul celor din comerţ a avut o uşoară scădere, comparativ cu anul de criză 2010.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *