Kirghizstanul este impartit intre clanuri de interese, care incapaciteaza pana si politica externa a tarii (un profil asemenator cu Republica Moldova din perioada mandatului Voronin). Cel mai elocvent exemplu: fostul presedinte, Kurmanbek Bakiev, a obtinut de la Moscova, doua miliarde de dolari, in martie 2009, in schimbul promisiunii de a inchide baza americana. Dupa ce a incasat banii, Bakiev s-a razgandit si a anuntat doar o “cosmetizare” a acordului, ceea ce inseamna mentinerea de facto a bazei americane. De la sine inteles, dupa revolutia din aprilie anul acesta, Bakiev nu a beneficiat de azil politic la Moscova.
Foto: vesti.kz
Vezi si:
Kirgizia isi prelungeste perioada de interimat
In Kirgizstan, „Guvernul bunavointei populare” a luat locul „Revolutiei lalelelor”