Parcul auto al României a crescut cu 172%, din 1989 până în acest an, la 6 milioane de autovehicule, se arată într-un comunicat al Asociației Române pentru Transporturi Rutiere Internaționale (ARTRI).
‘Din 2007, când înregistram deja 4,5 milioane de autovehicule, și când circulația spre alte țări occidentale nu a mai fost condiționată de vize, nemulțumirea generată de starea infrastructurii naționale a crescut brusc. Prin comparație, transportatorii români au resimțit tot mai acut nevoia modernizării drumurilor și presiunile sindicale au generat un răspuns prompt din partea statului: în loc de drumuri și autostrăzi au apărut noi taxe de drum și firme de construcție care au încasat sume uriașe pe lucrări precare. Responsabilitatea pentru situația generală a infrastructurii naționale a fost pasată de la Ministerul Transporturilor spre regii și de acolo mai departe, spre prefecturi și primării. De acolo, anul acesta s-a întors la centru, la Departamentul pentru Investiții și Infrastructură’, se arată în document.
‘Până în 2020, câți kilometri de autostradă credeți că va avea România?’ Peste 80% au răspuns ‘1000 de km’, afirmația lor referindu-se la un plafon maxim. Într-o altă cercetare făcută de Mișcarea (Revista Mișcarea n.r.), cu privire la cauzele principale ale infrastructurii precare din România, majoritatea cititorilor au plasat pe primele locuri ‘corupția și managementul defectuos al resurselor’. E vremea să recunoaștem că politizarea instituțiilor și inconsistența managerială au provocat mari pagube în transporturi. De ce ne-au luat-o bulgarii înainte la infrastructură? De ce am rămas atât de mult în urma polonezilor? Din două motive esențiale: am gândit conectarea la rețeaua europeană din aval către amonte, de la Constanța la Arad, iar finanțarea europeană am politizat-o, pompând miliarde de euro de la București spre graniță și nu invers’, a declarat Florinel Andrei, secretar general al ARTRI.
sursa: agerpres