Asociația Romană a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) cer autorităților revizuirea imediată a modului de finanțare a deficitului în creștere al sistemului de sănătate în condițiile în care nivelul taxei clawback a ajuns la un nivel nesustenabil.
Pentru trimestrul 4 al anului 2013 taxa clawback a ajuns la un nivel de 20% din vânzările medicamentelor compensate, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 30% față de celelalte trimestre. Această creștere nu este susținută de evoluția pieței, se va menține și chiar accelera în trimestrele următoare în condițiile în care bugetul de referință pentru calculul taxei clawback este la nivelul consumului de medicamente din anul 2011.
‘În fiecare an, producătorii de medicamente acoperă întreaga diferența între bugetul alocat de stat pentru medicamente și consumul real generat de necesitățile de tratament ale pacienților romani. Cu alte cuvinte, taxa clawback s-a transformat dintr-o măsură de control a bugetului într-o povară fiscală care a dus la crearea unui mediu de business lipsit de transparentă și predictibilitate. Povara este cu atât mai mare cu cât și lista de medicamente compensate și gratuite nu a mai fost actualizata de 6 ani, ceea ce înseamnă un impact negativ economic și social puternic,’ a declarat Calin Galaseanu, Președinte ARPIM.
,,Menținerea acestei taxe, în formă actuală, poate avea consecințe economice și sociale grave, în primul rând pentru populație, prin dispariția totală de pe piață a unor medicamente și prin imposibilitatea de a introduce medicamente noi, cât și pentru companiile producătoare de medicamente, care vor fi nevoite să amâne sau să anuleze investițiile în capacitățile de producție locală,’ a declarat Dragoș Damian, Președinte APMGR.
ARPIM și APMGR atrag atenția că, în condițiile unui buget cu mult sub media europeană, așa cum este în prezent, și în condițiile actualizării listei medicamentelor compensate, finanțarea deficitului exclusiv de către producători, prin taxa clawback, este imposibilă. În ultimii doi ani, aceștia au finanțat sistemul de sănătate cu 2,8 miliarde RON, iar situația nu pare să se schimbe, întrucât în anul 2014 s-au alocat aproximativ 6,6 miliarde lei, pe când consumul se ridică la 8 miliarde de lei, fără a lua în calcul atât de necesară actualizare a listei de medicamente compensate.
În aceste condiții, producătorii de medicamente cer autorităților aplicarea concomitenta și imediată a următoarelor măsuri:
1. Actualizarea nivelului de referință pentru taxa clawback, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Pentru anul 2014, această referință trimestrială trebuie să fie de cel puțin 1,95 miliarde RON cu TVA sau 1,79 miliarde RON fără TVA.
2. Introducerea calculului diferențiat al taxei clawback, de la 1 ianuarie 2014, bazat pe delimitarea medicamentelor în două grupe. Contribuția va fi redusă pentru anumite medicamente, formula de calcul având la baza sistemul actual de stabilire a prețului pentru medicamente generice (maxim 65% din prețul medicamentului inovator).
3. Actualizarea imediată a listei medicamentelor compensate cu noi molecule concomitent cu introducerea unor acorduri preț/volum pentru aceste medicamente, cu buget suplimentar.
De asemenea, este importantă eliminarea adaosurilor distribuitorilor și farmaciilor din valoarea contribuției clawback plătite de producători și identificarea unor măsuri pentru distribuirea echitabilă a poverii fiscale de-a lungul lanțului de distribuție a medicamentelor, începând cu trimestrul 2 al anului 2014.
Nu în ultimul rând, adoptarea de către autorități împreună cu producătorii de medicamente, precum și cu asociațiile de pacienți a unei Strategii Naționale care să ducă la creșterea progresivă a finanțării sistemului public de sănătate pentru a atinge nivelul mediu european în următorii 3 ani.