Corespondentul Agerpres, Florin Ştefan, transmite: Restructurarea şi privatizarea sectorului întreprinderilor de stat s-au efectuat în România cu un succes limitat, finanţarea sustenabilă a sistemului de sănătate va necesita reforme fundamentale, iar planurile de acţiune pentru remedierea deficienţelor din administraţia publică sunt implementate într-un ritm redus, fapt care afectează şi absorbţia fondurilor UE, menţionează un document întocmit de serviciile Comisiei Europene şi dat publicităţii în luna iulie.
Pe de altă parte, raportul notează că, în prezent, condiţiile macroeconomice care continuă să se îmbunătăţească şi solida majoritate a coaliţiei aflate la guvernare asigură un mediu favorabil pentru implementarea reformelor structurale, în scopul deblocării potenţialului de creştere al României.
Documentul este realizat de Directoratul General Afaceri Economice şi Financiare al CE şi de experţi externi şi analizează modul de îndeplinire a ultimelor două acorduri pe care România le-a avut cu finanţatorii internaţionali, UE, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială în 2009-2011 şi respectiv 2011-2013.
Raportul notează că bilanţul celor două acorduri de finanţare a fost unul amestecat, cu un progres rezonabil în zona de reglementare, dar cu un progres redus în ceea ce priveşte schimbările concrete din teren. Deşi majoritatea condiţionalităţilor legate de cadrul de reglementare au fost implementate pe hârtie, ele vor produce efecte reale numai prin implementarea lor în practică, apreciază autorii documentului. Mai mult decât atât, unele reforme structurale care până acum au fost evitate trebuie abordate serios, pentru a oferi perspective economice îmbunătăţite.
În ceea ce priveşte guvernanţa fiscală, raportul menţionează printre realizări adoptarea legii responsabilităţii fiscale, crearea unui Consiliu fiscal independent, realizarea unei reforme majore a sistemului de pensii pentru creşterea sustenabilităţii pe termen lung a finanţelor publice, precum şi reforma sistemului de plăţi publice. Totuşi, persistenţa arieratelor indică faptul că mecanismele bugetare şi de control al angajamentelor sunt încă insuficiente. Arieratele guvernamentale continuă să reprezinte în jur de 0,5% din PIB. În timp ce arieratele la nivelul guvernului central şi al sistemului de securitate socială au fost controlate relativ bine, tentativele de a controla aceste arierate la nivelul administraţiei locale au înregistrat un succes limitat.
sursa: agerpres