Guvernul provizoriu de la Biskek il acuza pe presedintele inlaturat Kurmanbek Bakiyev, care a atras un mare sprijin din partea partii de sud a tarii, ca provoaca tulburarile pentru a distrage atentia de la referendumul pentru aprobarea noii constitutii care urmeaza sa aiba loc in 27 iunie. Referendumul ar fi dat noilor lideri ai tarii o baza pentru a-si stabili legitimitatea.
Oficiali militari din Kirgizstan spun ca agentii lui Bakiyev au imprastiat mercenari bine pregatiti care sa traga, fara sa se uite, in locuitorii din Osh si Jalal Abad, pentru a crea haos. Potrivit Foreign Policy, exista dovezi convingatoare care sugereaza ca tulburarile ar fi fost atent orchestrate. Acestea includ unele incercari ale unor grupuri armate neidentificate de a prelua controlul canalelor tv, universitatilor si insitutiilor guvernamentale locale in timpul luptelor, obiective care ar fi putin probabile pentru o multime condusa de animozitati etnice.
Astfel de evolutii sugereaza implicarea trupelor speciale din serviciile de informatii in confruntarile de strada, pe un scenariu de tip stay-behind network, ceea ce presupune actiunea unor grupari diversioniste, formate din militari ai trupelor speciale, “in cazul in care tara este vremelnic cucerita” (formularea este citata din doctrina unor astfel de structuri, de sorginte sovietica). Este probabil ca o parte – posibil semnificativa – din ofiterii de informatii ai Kirghiziei sa fie inca fideli fostului presedinte, Kurmanbek Bakiev, inlaturat de la putere in aprilie.
Potrivit unui oficial kirgiz, Maksim Bakiev, fiul presedintelui indepartat de la putere din aceasta tara, Kurmanbek Bakiev, cautat de Interpol, a fost arestat imediat dupa sosirea acestuia in Marea Britanie.
In ceea ce priveste aspectul etnic, potrivit Al Jazeera, din populatie de 5,3 milioane de locuitori a Kirghiziei, 69,6% sunt etnici kirghizi, 14,5% sunt uzbeci, iar 8,4% sunt etnici rusi, restul, pana la 100%, reprezentand alte etnii. In Osh si Jalalabad, uzbeci constituie majoritatea populatiei. Minoritatea uzbeca este in mare masura exclusa din sistemul politic din Kirgizstan, desi ea domina clasa comerciala a tarii.
Disputele pe folosirea apei si a pamantului intre uzbeci si kirgizi sunt frecvente in sud, se arata in materialul Foreign Policy. In primii ani dupa obtinerea independentei Kirgizstanului, cele doua grupuri ar reusit sa isi rezolve problemele astfel incat sa nu ajunga la violente, iar rezultatele s-au datorat in mare parte fostului lider Askar Akayev. El a acordat terenuri comunitatii uzbece si a construit universitati in limba lor in baza unei politici cunoscute ca „Kirgastan – Casa Noastra Comuna”.
Dupa ce a venit la putere, Kurmanbek Bakiev nu a suprimat in mod direct comunitatea uzbeca, dar a ignorat cea mai mare parte a nemultumirilor lor si a permis ca situatia etnica sa revina la animozitatile dinainte. Sub conducerea lui Bakiyev, traficantii de droguri si grupurile de crima organizata si-au gasit un loc sigur in sudul Kirgizstanului, frustrand rezidentii locali.
Foto: sofiaecho.com